Ce pot invata zona euro si Romania de la Coreea de Sud, Thailanda si Malaezia [ANALIZA]
![Ce pot invata zona euro si Romania de la Coreea de Sud, Thailanda si Malaezia [ANALIZA]](https://www.manager.ro/dbimg/articole/8871958a_img.jpg)
zona euroromaniacoreea de sudmalaezia
Coreea de Sud este un "tigru asiatic", o poveste economica de succes. Insa, desi pare azi greu de crezut, in urma cu 15 ani aceasta tara a fost la un pas de colaps, in timpul crizei asiatice.
In 1997, afacerile din Coreea de Sud erau strivite de un munte de datorii, iar bancile aveau in portofoliu o multime de credie neperformante. Liderii de la Seul au cautat o solutie rapida de iesire din criza. Aceasta s-a dovedit a fi un succes.
Intr-o prima faza, tara a imprumutat 58 miliarde de dolari de la Fondul Monetar International (FMI). Bineinteles, imprumutul a venit cu o serie de conditii dificile. Populatia, supusa unor masuri dure de austeritate, s-a revoltat. La fel ca in Romania si Grecia, in timpul protestelor coreenii scandau impotriva FMI. Pe pancarde se puteau vedea mesaje de genul: "Criza FMI" sau "I'M Fired" (vine de la IMF, "Sunt concediat").
In doar trei ani insa, economia s-a stabilizat si a revenit pe crestere. Tara a platit creditul luat de la FMI.
Povara impartita
In cele din urma marea majoritate a populatiei a inteles situatia in care se afla tara si a fost dispusa sa ajute. In timpul crizei din Coreea de Sud mai multe companii au facut apel la populatie sa cumpere produse fabricate in tara. Aceste companii, la fel ca si economia, au trecut prin programe draconice de restructurare. Salariile managerilor au fost taiate, iar forta de munca redusa. Iar asta se intampla in sectorul privat.
Un alt factor care a jucat un rol important in timpul crizei din Coreea de Sud a fost nivelul averii populatiei. Tara nu avea, in 1997, o economie infloritoare ca acum. Multi oameni stiau cum e sa-ti fie greu, asa ca s-au hotarat sa se sacrifice pentru a nu ajunge din nou in aceeasi situatie.
Choi Gwang-ja, o femeie din Seul, a declarat pentru BBC News ca nu intelege de ce europenii rectioneaza atat de diferit la pericolul falimentului. Potrivit ei, unii europeni nici macar nu cred ca pe continent exista o criza. "Stiu ca criza financiara din Europa este diferita de a noastra, dar daca ar putea sa lupte impreuna impotriva ei, ar reusi, asa cum am facut si noi", a spus Gwang-ja.
In timpul crizei din 1997 multi coreeni si-au vandut bijuteriile din aur pentru a ajuta economia. Gwang-ja spune ca fasmiliile din Europa sunt mult mai bogate decat cele din Coreea de Sud, iar o campanie similara ar putea fi derulata si aici.
Insa in Europa nationalismul este la el acasa. Multe tari sunt mandre si nu sunt dispuse sa cedeze din bunastare pentru a-si ajuta vecinii mai slabi.
Thailanda, locul de unde a pornit criza asiatica
Thailanda, acum o economie aflata in crestere rapida, a fost tara din care a plecat criza asiatica din 1997. In sase luni, moneda nationala a statului asiatic, bahtul, a pierdut mai mult de jumatate din valoare in raport cu dolarul american. "Atunci am reorientat politica macro, am lasat moneda sa fie mai flexibila; am depreciat moneda. Am facut o serie de reforme in sistemul bancar", a spus Prasarn Trairatvorakul (
foto, alaturata), guvernatorul Bancii Thailandei.
Dupa ce a scazut cu 10,5% in 1998, economia Thailandei a revenit pe crestere in 1999. In perioada 2000 - 2009, produsul intern brut al statului asiatic a crescut in medie cu 4%.
"Europa trebuie sa fie realista, sa-si devalueze moneda unica si sa introduca reforme pentru a putea iesi din criza", potrivit oficialului thailandez.
Potrivit guverantorului, cea mai mare problema a Europei o reprezinta moneda euro prea puternica. Din cauza ei, zona euro nu poate iesi din criza catarandu-se "pe scara exporturilor".
Si economisti de top, precum Jeremy Siegel, profesor la Scoala Wharton din cadrul Universitatii din Pennsylvania, si Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, cred ca Banca Centrala Europeana (BCE) va fi nevoita se devalueze euro pentru a ameliora criza.
Mesajul catre Europa al lui Mahathir Mohamad, fost premier malaezian
"Europa... a pierdut o multime de bani si acum este saraca comparativ cu ceea ce era in trecut", a declarat Dr. Mahathir Mohamad, intr-un interviu acordat
BBC World Service. "In Asia traim cu ce avem. Cand suntem saraci, traim ca niste oameni saraci. Cred ca aceasta este o lectie pe care Europa o poate invata de la Asia." Fostul premier crede ca liderii europeni se afla acum "in faza de negare" a acestei realitati.
Dr. Mohamad crede ca procesul de revitalizare a Europei va fi lung si dureros, dar trebuie inceput cat mai repede. Tarile trebui sa se restructureze si sa-si reduca puternic dependenta fata de sectorul financiar: "Trebuie sa va intoarceti la afacerile adevarate - sa produceti bunuri, sa oferiti servicii, sa faceti comert - nu doar sa mutati bani electronici prin banci, ceea ce faceti acum."
Exista si oameni in Europa care impartasesc opinia malaezianului. Europa a facut o greseala majora atunci cand s-a axat pe servicii in detrimentul industriei, a declarat in urma cu cateva luni Jim Hageman Snabe, co-director executiv la cel mai mare producator de software de business, SAP.
"Am facut o greseala serioasa in Europa atunci cand am renuntat la productia de bunuri. Trebuie sa producem ceva, nu numai servicii. Uitati-va la Germania - este o economie de succes pentru ca are o industrie puternica", a spus Snabe, intr-un interviu acordat canalului de televiziune american CNBC.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
